Just another piece of… pie :D
Intai a fost Tobey Maguire in rolul lui Spider-Man.
Apoi Shia LaBeouf in Transformers.
Iar acum James McAvoy in Wanted.
Unde naiba sunt eroii pe care sa ii privesti cu admiratie? Sa zicem din punctul de vedere al unui tanar/adolescent, parte a publicului tinta al acestor filme, cum poti sa privesti pe oricare dintre aceste personaje ca pe un idol? Toti neadaptati, slabanogi si respinsi de societate. Niste paria.
Se pare ca in ultima vreme am o tendinta de a urmari filme cu multa muzica in ele (vezi musicals, ceva mai jos). Ultimul film din aceasta serie de vizionari este August Rush cu Freddy Highmore in rolul principal si cu Robin Williams, Keri Russel, Terrence Howard si Jonathan Rhys Meyers.
Mai mutle dupa click.
Nu m-am putut abtine si a trebuit sa mai pun un videoclip 
daca tot am zis mai devreme despre Across The Universe, cred ca se cuvine si un videoclip 
Saptamana aceasta nu stiu exact cum s-a nimerit dar am apucat sa vizionez nu unu ci doua musical-uri: Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street si Across the Universe.
Sweeney Todd spune povestea dramatica si violenta a razbunarii unui barbier interpretat de Johnny Depp. Cred ca este unul din filmele cel mai greu de digerat din cate am vazut anul acesta. Nici macar Awake nu cred ca m-a deranjat atat de mult. Stilul in care sunt prezentate scenele e foarte greoi si cu o atmosfera apasatoare. Ce e drept, cred ca merita puncte in plus tocmai pentru asta, deoarece nu vad cum ai putea descrie in o maniera vesela toate nedreptatile si atrocitatile din acest film. Sincer, nu as recomanda nimanui vizionarea peliculei. In mod deosebit de dificil de urmarit sunt ultimele 20-25 de minute.
Pe de cealalta parte, e Across the Universe – o poveste de dragoste care se petrece in anii 60. N-am sa pretind ca totul nu e decat un mare cliseu. Ceea ce il scoate insa in evidenta sunt cantecele compuse de John Lennon, Paul McCartney si George Harrison – care, pentru necunoscatori, impreuna cu Ringo Starr au format in anii 60 formatia The Beatles. Interpretarea e realizata in un mod modern, pastrand insa linia melodica originala. Printre artistii cunoscuti care au contribuit este si Bono, solistul formatiei U2. Vreau sa recomand cu caldura acestui film, ca unul usor si placut de urmarit
Un actor cu mult potential. R.I.P. 
Academy Award-nominated actor Heath Ledger … was found dead in his bed in his Manhattan apartment Tuesday afternoon, sleeping pills by his side, New York City police said.
Continue reading ‘Heath Ledger found dead in an NYC apartment’
Am fost aseara la cinema Dacia la filmul The Golden Compass – ecranizarea primei carti (Northern Lights) din trilogia His Dark Materials a lui Philip Pullman. Povestea pe scurt suna cam asa:
“The Golden Compass” is an exciting fantasy adventure film, set in a parallel world where people’s souls manifest themselves as small animals, talking bears fight wars, and children are mysteriously disappearing. At the centre of the story is a 12-year-old girl, Lyra, who sets out to find and rescue her best friend, Roger, and ends up on an extraordinary quest to save not only her own world, but ours as well.
Evident este o poveste pentru copii mici si mari
care e postul vostru preferat de radio online?
aseara am dat intamplator peste acesta: XRM Radio. mi-a placut stream-ul de rock alternativ. l-am gasit in lista la Shoutcast. ca tot veni vorba, de acolo mai merita mentionate .977 The Hitz Channel si Frequence3.
In timp ce scriu acest post urmaresc filmul Fracture cu Anthony Hopkins, Ryan Gosling si Rosamund Pike. La un moment dat personajul William ‘Willy’ Beachum, interpretat de Gosling, recita o poezie care mi-a placut:
Do you dare to stay out? Do you dare to go in?
How much can you lose? How much can you win?And IF you go in, should you turn left or right…
or right-and-three-quarters? Or, maybe, not quite?…
You can get so confused
that you’ll start in to race
down long wiggled roads at a break-necking pace
and grind on for miles across weirdish wild space,
headed, I fear, toward a most useless place.The Waiting Place…
…for people just waiting.
Waiting for a train to go
or a bus to come, or a plane to go
or the mail to come, or the rain to go
or the phone to ring, or the snow to snow
or waiting around for a Yes or a No…
or a string of pearls, or a pair of pants
or a wig with curls, or Another Chance.
Link-ul original se gaseste aici.
Textul este un extras din ultima carte pentru copii scrisa si ilustrata de Dr. Seuss – “Oh, the Places You’ll Go!“. In ciuda audientei intentionate pentru aceasta pozie, mesajul transmis mi se pare ca se adreseaza mai mult adultilor, avand parca o tenta noir.
Saptamana acesta am avut neplacerea sa vizionez 2 filme extraordinar de slabe calitativ si cu o apreciere internationala nejustificata. Primul este No Country for Old Men iar al doilea 4 luni, 3 saptamani si 2 zile. Ambele au pe IMDb o nota ridicol de mare (peste 8!) precum si diferite premii internationale.
No Country for Old Men te tine captivat aproape 100 de minute din cele 122 ale sale, cu actori celebri in roluri bine jucate si suspans mult condimentat ocazional cu puternice izbucniri violente. Problema apare cu moartea ridicola a personajului principal pozitiv urmata de o succesiune fara noima de evenimente (cam 20 de minute) dupa care de finalul filmului fara nici o concluzie. Cred ca este filmul cu finalul cel mai insipid pe care l-am vazut vreodata, depasind cu kilometri buni de exemplu pe War of the Worlds.
Cat despre 432 pot spune ca am inceput sa il vizionez fara sa stiu in prealabil ce trateaza. Auzisem doar ca a castigat numeroase premii la festivalurile internationale de film si cum ca ar fi pasibil chiar si de o nominalizare la Oscar! Cu speranta in suflet am dat drumul la film in asteptarea minunii care a uimit occidentul. Din pacate nu am reusit sa vad in el ceea ce au vazut altii. Poate din cauza ca sunt roman si chiar daca eram prea mic sa constientizez acele vremuri totusi, prin istorisirile altora am ajuns sa inteleg care era viata in anul 1987. Unul din meritele sale este ca reda foarte bine mediul si oamenii acelui an. Per total, insa, filmul m-a lasat rece. Un alt merit posibil ar fi ca nu mai injura asa de mult actorii. Abia ce am apucat sa aud una sau doua trimiteri spre origini. Probabil le-o mai fi trecut nervii la actori. In rest nu stiu ce ar fi asa de impresionant? E drept, povestea e trista si dureroasa – un avort in o camera infecta de hotel. Dar asta nu justifica aproape 2 ore de pelicula. Pentru ce? Sa vad eu pe excrocul ala de doctor cum se coieste 30 de minute sa le stoarca pe proastele alea doua de bani? Sa le vad la alea p***a dupa ce le-o violat? Sa vad fatul acela expulzat in toaleta? Si sa nu mai zic de dictia actorilor romani ce numai vorbire nu poate fi numita. Culmea ridicolului, am ajuns sa ma uit la un film romanesc cu subtitrari in limba engleza ca sa inteleg mormaitul amaratilor alora?! Absolut dezgustator si nejustificat.
In concluzie, saptamana asta am pierdut 4 ore din viata degeaba. N-o faceti si voi
